Discutie asupra viitorului relatiilor ruso-georgiene (Ekho Moskvy)

Descopar cu intirziere o discutie interesanta (merci Stas) la Ekho Mosckvy in cadrul emisiunii „ostorozhno, istoria” (atentie, istoria) de acum aproape o luna, pe tema viitorului relatiilor dintre Rusia si Georgia. Cu toate ca in aceste zile tema data nu este de prim interes, as vrea totusi sa insir citeva opinii pe marginea acestei discutii. Dupa o scurta perspectiva istorica (desigur, privita prin prisma ruseasca) invitatilor emisiunii, Fedor Lukianov, editorul revistei Rossija v global’noj politike (si un analist politic foarte prolific), si Lilia Shevtsova de la centru moscovit Carnegie, li s-a propus sa arunce o privire prospectiva si sa incerce sa prezica cind relatiile ruso-georgiene ar putea iesi din impasul actual. Dupa cum era si de asteptat, cei doi vadit evitau sa intre in miezul problemei si sa faca oarecare preziceri (making predictions is risky business), discutia lunecind in domeniul „civilizational”, si a „orientarii civilizationale” diferite ale Rusiei (care a ales „vectorul trecutului”) si Georgiei (care a ales „vectorul civilizational european”), pe care Shevtsova le considera a fi esenta problemei. In viziunea acesteia, Rusia actuala este un „gard” in calea drumului european al Georgiei. Ce-i interesant in tot acest discurs „civilizational”, si ridica semne de intrebare, e ca 1) in pofida faptului invocarii factorului civlizational (fundamental/sistemic), Shevtsova intrevede o ferestruica de optimism (pragmatism) in relatiile celor doua state in cazul schimbarii liderilor de la Moscova si Tbilisi. Pai daca civilizatia este problema, este oarecum surprinzator sa ne asteptam la schimbari esentiale (trecerea de la conflictualitate la pragmatism, in contextul existentei Abhaziei si O.S. ca entitati independente, este schimbare esentiala) odata cu plecarea lui Medvedev/Putin si Saakasvili. 2) Shevtsova considera Georgia ca fiind mai europeana decit Rusia datorita istoriei sale (statalitate, religie si apartenenta la discursul european). Daca e sa facem o analogie, posibil nu prea reusita, putem spune ca Azerbaijan, sau Rusia, sint mai democratice decit SUA care au acordat drept de vot femeilor in urma acestora. Poate o fi Georgia mai europeana decit Rusia, dar nu din considerente istorice invocate de Shevtsova (de geografie nici nu incape discutie), ci mai degraba tinint cont de ce se considera a fi European in epoca noastra: democratie, stat de drept, drepturile omului.. desi nu sint convins ca Georgia poate fi considerata o democratie. 3) Shevtsova confunda „orientarea civilizationala” si orientarea geostrategica. Or, Georgia pe parcursul ultimilor ani a pus un accent cu mult mai pronuntat pe NATO decit UE (a se vedea de ex si remarcile recente ale lui Merabishvili in privinta UE), si asta nu e orientare civilizationala, ci interes de securitate!

Inainte de pauza in discutii, Lukianov arunca o intrebare-bomba : „daca Rusia este un gard, atunci ce se afla dupa acest gard ? Oare Europa astazi este capabila de ceva ?”. Este destul de suspecta logica din spatele acestei intrebari : oare Europa trebuie sa fie superputere (cam asta se are in vedere) ca sa fie normal sa tinzi spre ea ? – intrebare retorica… Raspunsul in „apararea Europei” din partea analistei – destul de stingaci : „nu Saakashvili a inventat alegerea europeana.. atunci cind 73% din populatia Georgiei a votat pentru integrarea in NATO”; raminind totusi de accord cu opinia lui Lukianov ca proiectul UE a esuat (sau este pe cale sa esueze), judecind dupa greutatea UE in sfera de securitate. Ceea ce suscita intrebari este, pe de o parte, ezitarea lui Lukianov in a se pronunta asupra viitorului Abhaziei si O.S. invocind imposibilitatea prezicerii pe termen lung (10 ani) si, pe de alta parte, usurinta in a trage o linie groasa si a se pronunta asupra esecului proiectului european. Cred ca este cam devreme sa judecam asupra reusitei sa esecului UE.

Shevtsova totusi puncteaza corect momentul in privinta „capcanei” (i-as spune mai degraba, provocare) georgiene : consolidarea interna in baza principiului integritatii teritoriale si necesitatea dezvoltarii Georgiei lasind deoparte regiunile separatiste. Insa o cam da in bara cind afirma ca Rusia a fost „pedepsita” in urma raboiului din august ’08: „Rusia a pierdut reputatia”, „a pierdut rolul si dreptul de a fi integrator in spatial post-sovietic” etc. Suna cam straniu discursul despre „pedepsirea” Rusiei si a „pierderii reputatiei”, cind ceva mai sus acuza UE ca si-a sters picioarele de acordurile din august care obliga Rusia sa revina la status-quo ante… Iar semnarea in martie curent a acordului de cooperare dintre ODKB si ONU la sigur nu indica asupra pierderii „rolului si dreptului” Rusiei de a fi un centru de integrare in spatiul post-sovietic. In acest sens, si Lukianov remarca, destul de corect, faptul ca „pedepsirea” Rusiei a durat destul de scurt, primele luni, dupa care s-a inceput dezghetul in Relatiile cu Occidentul.

Mi-a placut si raspunsul lui in privinta improbabilitatii declansarii unui nou conflict armat ruso-georgian, invocind faptul ca Georgia nu are resurse interne, nici externe (rel-le cu SUA) pentru un asa scenariu ; iar Rusia a tras anumite concluzii din evenimentele din august ’08, si va incerca sa joace atent in Caucazul de Sud, favorizind pastrarea status-quo-ului actual. Sint aproape intru-totul de acord cu aceasta concluzie, desi as mai avea ce adauga aici… insa nu vreau sa epuizez subiectul acum, cu siguranta ceva mai incolo problematica ruso-georgiana va fi mult mai interesanta…

About octavian rusu

Université Toulouse 1 - Capitole
Acest articol a fost publicat în conflicte separatiste, Rusia și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Discutie asupra viitorului relatiilor ruso-georgiene (Ekho Moskvy)

  1. IMB spune:

    Mi se pare (si s-ar putea sa ma insel) ca in discutia respectiva expertii rusi sunt pusi in fata unei dileme: ori recunosc ca Rusia a anexat Abhazia si Osetia de Sud (si isi fac probleme pe la locurile lor de munca, pentru ca isi creaza imaginea de anti-patrioti), ori spun ca nu a avut loc nicio anexare si raman ambigui in privinta viitorului riscand sa piarda ceva din credibilitate in Occident. Oricum vroiam doar sa mentionez ca Shevtsova este extrem de citata in SUA in legatura cu o carte despre fenomenul blatului, adica mai mult este cunoscuta pentru ce a scris despre coruptia din Rusia.
    Abordarea civilizationala/culturala este problematica in acest spatiu. Daca imi aduc aminte bine pentru HUntington Georgia si Rusia sunt din acelasi spatiu civilizational, dar nu sunt sigur.
    Despre esecul proiectului european, pai aici rusii si americanii gandesc la fel.🙂 Si unii si altii se bucura de problemele UE, dar eu nu prea inteleg motivul.

  2. Octav spune:

    pai anexarea formal inca nu a avut loc🙂 iar pentru Shevtsova nu cred ca e o problema daca spune pe sleau ceea ce are de spus. Nu ma mira ca aceasta este atit de populara in SUA, or le vorbeste americanilor despre le place sa asculte – domestic politics.
    „Civilizatie” are atitea sensuri… ma mira cum lumea mai gaseste loc si pentru altele🙂 Interesant ce ar zice analista de orientarea civilizationala a Georgiei si recentele cochetari dintre Tbilisi si Teheran …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s