Consilierii UE în Moldova

Evident că venirea celor nouă consilieri trimiși de Uniunea Europeană ar trebui să accelereze înfăptuirea reformelor. Mai ales că aceștia vin tocmai acum, când în SUA presa de toate culorile prezice prăbușirea sistemului euro și mai că nu jubilează. Asta chiar dacă oscilațiile de la bursele americane arată că știrile proaste din Europa afectează activitatea bursieră din SUA. Un editorial într-o cheie optimistă apăruse acum două săptămâni în USA Today semnat de R. Daniel Kelemen.

Totuși nu despre asta vroiam să scriu, ci doream să fac o mică ironie la adresa celor nouă consilieri ai UE. Pentru cei neinițiați, iată lista: „

The team of the EU advisors includes: 1. Chief Technical Advisor to the Prime Minister, Coordinator of the advisors’ team – Rupinder Singh (Great Britain); 2. Communications Adviser to the Prime Minister – Daniel Diviricean (Romania); 3. Advisor to the Minister of Justice – Ausra Raulickyte (Lithuania); 4. Advisor to the Tax Inspectorate – Ernst Mehrengs (the Netherlands); 5. Advisor to the Minister of Economy – Nick Georgiadis (Greece); 6. Advisor to the Public Procurement Agency – Riccardo Maia (Italy); 7. Advisor to the Minister of Agriculture and Food Industry – Waldemar Sochaczewski (Poland); 8. Advisor to the Minister of Internal Affairs – Dan Peterson (Sweden); 9. Advisor to the Minister of Finance, ongoing selection process. The total budget of the project is Euro 1,596,217 funded by the European Union and co-funded and implemented by the United Nations Development Programme.” (Infotag, 23 aprilie)

Ce credeți despre Numărul 5? :))

PS: Sunt sigur că moldovenii pot învăța din greșelile grecilor.

About IMB

I like Wordpress.
Acest articol a fost publicat în Politica externa a UE, Politica interna, suveranitate politica și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Consilierii UE în Moldova

  1. michigander spune:

    pai ce credem… din pacate consilierii (evident sunt exceptii) care UE ii trimite Moldovei, nu neaparat sunt buni experti, si deseori schiopateaza nu doar in cunostinte regionale, dar si in domeniul de expertiza general. Privesc prezenta acestor consilieri mai curind drept un gest politic, decit un aport substantial cu expertiza la eforturile guvernului moldovenesc de democratizare/integrare europeana.

  2. Octav spune:

    pentru moment, cine stie mai bine labirinturile crizei decit un expert grec?🙂 teama imi e sa nu mai apara concurenti in ale consilierii de prin Spania, Portugalia etc…

  3. valentri spune:

    Practica de pînă acum de ataşare a diferitor experţi străini pe lîngă factorii de decizie n-a arătat întotdeauna rezultate palpabile. De ce?
    Consulanţii străini sunt destul de rupţi de realiile locale, iar modul de selectare a lor se face după principii uneori clientelare. Fie firma de consultanţă aplică la tender lansat de Comisie şi propune expertul, fie Comisia se ocupă de lansarea apelului şi selectare individuală a fiecăruia. De cele mai dese ori CV+ul impresionant şi prestigiul personal al consultantului (firmei) contează enorm. Din păcate însă CV impresionant nu se leagă întotdeauna cu expectanţele extrem de specifice ale instituţiilor consultate.
    Deseori instituţiile beneficiare nu cunosc expertul care li se propune oferta fiindu+le restrînsă de caracterul expertizei de specializare îngustă de care au nevoie (dar care nu se găseşte pe piaţa consultanţei interne, bunăoară, unde calitatea lucrului unui expert poate fi apreciate după performanţe).
    Mai departe, aceşti experţi au contracte extrem de avantajoase atît la nivel de remunerare, cît şi caiet de sarcini precum şi dacă e cazul, cînd se doreşte desfacerea contractului. Răspunderea consultantului spre deosebire de a cea a funcţionarului (care poate primi mustrare aspră, tăiere de salariu sau chiar concediat cu scriere în carnetul de muncă) se rezumă de cele mai dese ori la pierdere de prestigiu dar aceasta e deseori diluată datorită faptului că se lucrează pe o piaţă relativ extinsă. Astfel aceştia îşi pot permite să lucreze pentru CV şi ToR şi nu ţin cont întotdeauna de feedbackul celor cărora le-au prestat servicii.
    Transferul de cunoştinţe de la consultant la funcţionar de cele mai dese ori fie are un caracter redus fie în genere nu are loc datorită faptului că consultanţa conform uzanţelor de pe la noi (cum dau de greu cum fac apel la consultant extern) este angajată pentru sarcini foarte specifice (pentru realizarea unei sarcini mai complexe instituţia are nevoie de un personal cu experienţă şi abilităţi înalte).
    Funcţionarii şi aşa puţini înghiţiţi în rutina scrisorilor, rapoartelor (în cele mai bune cazuri documentelor de programare şi analiză) efectiv nu au timp de a se ocupa/ învăţa de la consultant. Unde mai pui ca regulă consultantul poate să nu manifeste nici un interes de a-i da acces funcţionarului la spectrul specific de informaţie şi abilităţi pentru că performanţele acestuia la acest capitol ar însemna automat inutilitatea serviciilor lui pe viitor.
    O sporire a capacităţilor trebuie a fi efectuate la nivel de autoritate publică responsabilă prin angajarea unor funcţionari conform competenţelor şi experienţei/ studiilor cu o remunerare adecvată după principiul meritoriu.
    Instituţia astfel va investi în propriile cadre şi va beneficia de capacităţi sporite şi economisi din fondurile externe puse la dispoziţie punînd pe seama consultanţei (externe sau interne) doar ceea ce e de drept competenţa exclusivă lor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s